Buşteni – staţiunea din inima Bucegilor
cadru general
Întreaga Vale a Prahovei este un fascinant şi maiestos amfiteatru al Carpaţilor româneşti, aici fiecare dintre noi regâsindu-şi locul de popas şi bucurie. Nu reprezintă o noutate faptul că întreaga vale a Prahovei a cunoscut cele mai importante investiţii fiind totodată şi destinaţia turistică montană cea mai căutată de la noi din ţară.
Dintre toate localităţile de munte ale Văii Prahovei, staţiunea Buşteni are un farmec aparte aceasta datorându-se şi peisajului deosebit oferit de crestele turfaşe ale Bucegilor, clădirilor cu arhitectură specifică locală cît şi aşezării în sine.
Chiar dacă Buşteniul arată ca o mică staţiune este evident că aici au loc schimbări majore care pot fi percepute cu ochiul liber al turistului, călătorului, localnicului etc.
Prezenta afluenților de pe dreapta Prahovei, Valea Cerbului , Valea Alba și Valea Jepilor, a oferit vetrei stațiunii Bușteni posibilitatea de a se extinde, de-a lungul acestor văi, până sub abruptul Bucegilor. Spre sud, pe dreapta Prahovei, orașul se extinde cu cartierul Poiana Țapului, iar pe stînga vaii, pe plaiul piciorului muntelui Zamora, cu cartierul având același nume. Poziția matematica a stațiunii Bușteni este dată de următoarele coordonate:
- Latitudine nordică 45025
-Longitudine estică 25033
Altitudinea minimă (la stația CFR) este de 882 m și maximă (la ultima casă de pe strada Matei Basarab) de 980 m.
Distanța până la București, pe DN1 ( E 15 ) și pe calea ferată = 129 Km; până la Brașov pe DN1 ( E 15 ) și pe calea ferata București – Brașov = 37 Km. Limita nordică a localitatii este plasată în preajma kilometrului 133 – unde se găsește tunelul tăiat în pintenul Muchiei Lungi, iar cea sudică în apropierea orașului Sinaia, la kilometrul 126, în punctul numit Vadul Cerbului sau Gura Pădurii.
Din punct de vedere turistic, orașul Busteni are o poziție dintre cele mai încăntătoare, fiind așezat chiar la poalele munților Bucegi, care constituie principala atractivitate a stațiunii.
CADRU NATURAL
Deși orașul Busteni este situat într-o zonă muntoasă, Valea Prahovei se lărgeste în această regiune formând o întinsă suprafață aproape orizontala în unele locuri. Din aceasta cauza peisajul este fermecator. Intr-un loc restrans de numai cativa kilometrii se poate vedea o varietate a climei, vegetatiei si a solurilor, orasul reprezentand din acest punct de vedere cel mai mare centru turistic si alpin din Romania
Munţii Bucegi fac parte din Carpaţii Meridionali, sunt situaţi la capătul răsăritean al acestora şi au o suprafaţă de aproximativ 300 km pătraţi.
Limitele geografice ale Bucegilor sunt: Valea Prahovei la est, îi desparte de Munţii Baiului (Gârbova); Valea Cerbului şi Valea Glăjăriei, tot la est, îi separă de munţii Predealului; Ţara Bârsei la nord; culoarul Bran – Rucăr la vest, către Piatra Craiului; Valea Brăteiului şi Valea Ialomiţei în sud-vest către Munţii Leaota; Valea Ialomicioarei în sud-est către Gurguiatul.
RELIEF
Vârful Omul (2505 m) este punctul de altitudine maximă al munţilor Bucegi şi in acelaşi timp un nod orografic din care se resfiră cele cinci culmi mai importante ale masivului: culmea principală, culmea Strunga, culmea Scara-Gaura, culmea Bucşoiului şi culmea Morarului.
Culmea principală, desprinsă spre sud din Vârful Omul, desparte Valea Prahovei de Valea Ialomiţei şi prin culmea Surlele-Brânduşa ajunge până la Moroieni, având o lungime de cca 24 km. În partea centrală, culmea se lăţeşte formând un platou (Platoul Bucegilor) cu o lungime de 10 km şi o lăţime de până la 3 km. De la Vârful Omul spre sud culmea cuprinde: Vârful Bucura Dumbravă (2503 m); Vârful Găvanele (2472 m); Colţii Obârşiei (2405 m); Şaua Sugărilor (2360 m); coama lată a muntelui Coştila; Platoul Bucegilor adâncit la mijloc şi mărginit la răsărit şi la apus de câte un şir de înălţimi: primul, şirul prahovean, al doilea, şirul ialomiţean. Şirul prahovean cuprinde munţii: Coştila (2490 m), Caraiman (2384 m), Jepii Mici (2143 m), Jepii Mari (2075 m), Piatra Arsă (2044 m), Furnica (2103 m), Vârful cu Dor (2030 m), Vânturiş (1942 m) şi Păduchiosu. Şirul ialomiţean cuprinde munţii: Babele, cu Vârful Baba Mare (2294 m), Cocora (2191 m), Pietrosul (1931 m), Lăptici (1872 m), Blana (1875 m), Nucetul (1861 m), Oboarele (1707 m), Dichiu (1713 m), între Babele şi Caraiman se adânceşte vâlcelul de la obârşia văii Jepilor; de la Babele spre sud, cele două şiruri de munţi sunt despărţite de Valea Izvorul Dorului, având un curs de la nord la sud; la nord de Muntele Vânturiş, valea coteşte brusc spre est, formează Cascada Vânturişului şi se vărsă în Valea Prahovei. Muntele Păduchiosu încheie şirul prahovean la sud de Muntele Vânturiş. Şirul ialomiţean continuă încă peste 10 km prin culmea Surlele-Brânduşa.
Culmea Strunga porneşte din Vârful Găvanele iniţial spre vest dar după un scurt segment se orientează spre sud şi formează împreună cu culmea principală o uriaşă potcoavă deschisă spre sud. Culmea Strunga cuprinde munţii: Doamnele (2402 m). Guţanul (2246 m), Bătrâna (2181 m), Colţii Ţapului (2168 m), Strungile Mari (2089 m), Şaua Strunga (1909 m), Strunguliţa (1968 m), Tătarul (1998 m), Deleanu (1904 m) Lucăcilă (1895 m), Lespezi (1686 m). Lungimea totală a culmii Strunga este de cca 18 km. Culmea Bucşa, desprinsă spre vest din Muntele Strunguliţa, face legătura cu masivul Leaota. Cele două culmi mari ale masivului prezintă spre Valea Ialomiţei culmi secundare scurte.
Creasta Morarului se desprinde din Vârful Omul spre est, începe cu un vârf puţin pronunţat, Capu Morarului (2501 m) şi sfârşeşte cu Acele sau Colţii Morarului.
Culmea Bucşoiului se desprinde din Vârful Omul spre nord, formează două şei: a Morarului şi Bucşoiului după care se înalţă în Vârful Bucşoiul (2492 m). Din acesta pornesc două ramificaţii: creasta Bucşoiului Mare spre nord şi creasta Bucşoiului Mic sau Creasta Balaurului spre est, aceasta sfârşind în şaua largă de la Pichetul Roşu.
Culmea Scara-Gaura se desprinde din Vârful Omul spre vest formând vârfurile Scara (2421 m) şi Lancia (2288 m). Din culmea Scara se ramifică spre nord creasta Padina Crucii între văile Mălăieşti (est) şi Ţigăneşti (vest). Vârful Scara este punctul de ramificaţie al cuhnilor Gaura (vest) şi Ţigăneşti (nord). Culmea Ţigăneşti prezintă vârfurile Ţigăneşti (2019 m) şi Velicanul (1902 m) şi culmile secundare Ciubotea şi Clincea orientate spre nord-vest.
Culmile Morarului, Bucşoiului şi Scara-Gaura cu ramificaţiile Padina Crucii. Ţigăneşti, Ciubotea şi Clincea sunt denumite de geografi „culmile nordice" ale masivului.
Impresionanta zonă de abrupt a munţilor Bucegi cuprinde versantul prahovean al culmii principale cu munţii Coştila, Caraiman şi Jepii Mici, culmile nordice şi versantul apusean al Culmii Strunga cu munţii Guţanul şi Grohotişul, întreaga zonă este favorabilă practicării alpinismului.
În contrast cu acest abrupt, versantul prahovean al muntelui Furnica prezintă pante favorabile practicării schiului.
Văile.
În jurul Vârfului Omul se adâncesc nouă văi glaciare. Trei dintre acestea se află la originea văii Ialomiţei: Valea Obârşiei, Doamnelor şi Sugărilor. Valea Cerbului se adânceşte spre est iar celelalte: Valea Morarului, Mălăieşti, Ţigăneşti, Ciubotea şi Gaura între culmile nordice.
Valea Ialomiţei, principala vale a munţilor Bucegi, cuprinde în bazinul ei mai multe văi, dintre care cea mai interesantă este Valea Horoabei. Cele mai importante văi din versantul prahovean sunt Valea Cerbului şi Valea Morarului, apoi văile: Albă, Jepilor, Urlătorilor, Babei, Peleşului, Zgarburei.
Un loc aparte îl ocupă văile de abrupt, prăpăstioase şi dificile, parcurgerea lor fiind posibilă folosind tehnica alpinismului. Astfel Valea Adâncă, Râpa Zăpezii, Vâlcelul Ţancurilor, Valea Poienii, Bujorilor şi Comorilor din Morar; văile din abruptul nordic şi estic al Coştilei: Priponului, Caprelor, Urzicii, Ţapului, Seacă a Coştilei, Verde, Mălinului, Gălbenelelor, Coştilei, toate afluenţi ai Văii Cerbului; Albişoarele şi Valea Seacă a Caraimanului, afluenţi ai Văii Albe; Valea Spumoasă, Seacă dintre Clăi şi Comorilor din bazinul Urlătorilor.
În partea nordică a masivului se află Valea Glăjăriei, Valea Ghimbavului în care debuşează văile Bucşoiului, Mălăieşti şi Ţigăneşti. La nord-vest masivul este brăzdat de văile Urlătoarea Mare, Mică şi a Clincii care formează mai jos Valea Porţii; la vest de Valea Gaura continuată cu Valea Cătunului şi a Şimonului; sub Strunga de Valea Grohotişului urmată de Bângăleasa şi Moieciul; Valea Brăteiului separă Bucegii de masivul Leaota. În sud Valea Ialomicioarei delimitează masivul Bucegi de Gurguiatu.
CLIMA
Temperatura medie anuală este funcţie de altitudine. Astfel, în Valea Prahovei, între Sinaia şi Buşteni, este de +6°C în timp ce la Vârful Omul este de -2,6°C. Izoterma de 0°C este teoretic situată la 1910 m, corespunzând altitudinii maxime de vegetaţie a arborilor. Gradientul termic vertical mediu este de 0,54°C iar izotermele anuale sunt etajate la diferenţe de nivel de 185 m.
Temperatura medie lunară cea mai scăzută este în ianuarie când izoterma de – 6°C se află la 1250 m iar cea de -10°C la 2250 m. Temperatura medie lunară maximă este în iulie, când izoterma de +10°C se află la altitudinea de 1800 m. Temperaturile maxime şi minime absolute variază între +32 °C şi -27 °C la Busteni şi -38 °C pe Vârful Omul.
Media anuală a intensităţii vântului pe Vârful Omul este de 7 m/s, vântul puternic cu tăria de 10-15 m/s bate timp de 8 luni iar uraganele reprezintă ¼ din totalul observaţiilor în lunile de iarnă.
Ceaţa este prezentă 23 zile pe an la Busteni şi 258 zile la Vârful Omul. Precipitaţiile anuale se situează între 808 mm/mp la Busteni şi 1346 mm/mp la Varful Omul, luna cea mai bogată în precipitaţii fiind iunie iar cea mai săracă octombrie.
Zăpada acoperă solul timp de 78 zile pe an la Busteni , 153 zile la Peştera (1610 m), şi 208 zile la Omul. Prima zăpadă de schi poate să se aşeze în octombrie la Partia Kalinderu, iar ultima în luna mai la Omul, în timp ce în Valea Albă „La Verdeaţă" se poate schia uneori până în iulie.
ISTORIE
Staţiunea, înconjurată de munţi, a fost în anul 1916 locul unor confruntări militare în timpul Primului Război Mondial. În vârful Munţilor Caraiman, la altitudinea de 2.291 m, veghează un monument comemorativ înalt de 25 m, Crucea Eroilor Neamului, construit între 1926 – 1928. Monumentul a fost construit in memoria eroilor cazuti in primul razboi mondial din initiativa reginei Maria cu bani colectati de la deponenti inclusiv Casa regala britanica si guvernele tarilor Aliate.
În perioada sărbătorilor de iarnă, Buşteniul este sufocat de numărul mare al turiştilor care vin să îşi petreacă sărbătorile tradiţionale la munte în compania celor dragi, savurând din plin priveliştiile splendide oferite de Jepii Mari, Jepii Mici şi Piatra Arsă. Aglomeraţia în sezonul alb se datorează şi numărului mare de case de vacanţă construite după revoluţie, din ultimele statistici cifra acestora este de peste 2 000 care se adaugă la construcţiile deja existente şi numeroaselor structurii de primire turistice construite în ultimi anii, toate acestea contribuind la gradul mare de aglomerare a staţiunii mergând în anumite perioade până la refuz.
În altă ordine de ideii, dacă înainte de anii 90 se vorbea de mica staţiune Buşteni, astăzi putem afirma că avem în faţă un oraş turistic în plină dezvoltare care tinde cum e şi firesc şi mai sus.
Această performanţă se datorează oamenilor locului şi iubitorilor de turism care au crezut în steaua acestei staţiunii şi au reuşit să atragă zeci de proiecte de modernizare a infrastructurii.
Armonia şi splendoarea peisajului, aici la Buşteni sunt unice şi încăntătoare.
Despre posibilităţile de reecrere şi de petrecere a timpului în mod cât mai plăcut trebuie să reamintim obiectivele turistice deja cunoscute şi mediatizate ca Biserica domnească, Castelul Cantacuzino, Casa de cultură, Casa memorială „Cezar Petrescu”, Mănăstirea Caraiaman –loc de pelerinaj, Plimbări cu telecabina pe platoul Bucegilor, Babele, Sfinxul etc.
În sezonul de iarnă majoritatea îşi îndreaptă întreaga doză de andrenalină către sporturile de iarnă. Pârtia Kalinderu având capacitatea necesară de a găzdui orice eveniment sportiv de marcă din ţară şi de ce nu din afară. În acest sens este deja cunoscutul Campionat Mondial de Escaladă de Gheaţă.
Este un lucru cunoscut că Buşteni este poarta de plecare în cele mai multe trasse turisitice din Munţii Bucegi.
Pentru a afla mai multe despre obiectivele turistice, locurile de destindere şi recreere; căldura şi ospitalitatea localnicilor şi bogăţia manifestărilor locale, în orice anotimp, vă aşteaptăm să respiraţi aerul rece al semeţelor creste ale Bucegilor şi să fiţi martori la spectacolul nemărginit al naturii oferit de masivele Caraiman şi Coştila.
Prezentare amplă orașul Bușteni
http://www.orasul-busteni.go.ro
http://www.centru-de-informare-turistica-busteni.page.tl
II
AGREMENT
Obiective turistice:
Casa Memorială Cezar Petrescu
-
Casa scriitorului Cezar Petrescu a fost construită în anul 1918 (arhitectură tradiţională) de către familia avocatilor Elena si Dionisie Hobilescu, care o folosit-o casa de vacanță pana în anul 1937, cand a fost cumparata de scriiotrul Cezar Petrescu, care a locuit aici cu familia in perioada 1937 – 9 martie 1961. La scurt timp după decesul scriitorului soția împreună ci ceilați moștenitori au donat-o statului românMuzeul Memorial Cezar Petrescu a fost inaugurat la data de 17 decembrie 1967, figurând in prezent ca Secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologiea Prahova. Cladirea de-a lungul timpului a suferit o serie reparatii partiale in 1977 si 1992. Interiorul păstrează neștirbit vechiul stil : mobilier rustic, scoarțe vechi, ceramica romanească, statui și tablouri, peste 10 000 de volume si reviste, toate donate de urmașii lui Cezar Petrescu, dezvăluie la acest mare scriitor și publicist, două trăsături majore, prețuirea artei populare și marea pasiune pentru carte. O mare parte din scrierile sale se adresează copiilor, fiind traduse în 22 de limbi, scriitorul însusi traducând literatura din franceza și rusă. Expozitia documentara prezinta documente originale, acte de familie, de stare civila, de studii si profesionale, corespondenta si manuscrise, fotografii si editii princeps ale operei scriitorului. Alaturi de acestea se intalnesc traduceri facute de Cezar Petrescu (1892 – 1961), traduceri ale operei sale in alte limbi, lucrari de grafica executate de scriitor. Cabinetul de presa de la etajul II cuprinde colectii de ziare si reviste, adunate de catre scriitor incepand din anii de liceu.
Localitate Bușteni
Adresa – Strada Tudor Vladimirescu, nr. 2
Telefon 0244 / 321.080
Program de vizitare
Luni – Inchis
Marti: 09:00 – 17:00
Miercuri: 09:00 – 17:00
Joi: 09:00 – 17:00
Vineri: 09:00 – 17:00
Sambata: 09:00 – 17:00
Duminica: 09:00 – 17:00
Ghid asigurat limba română și franceză
Monumentul "Ultima grenada "
-
Monumentul “Ultima Grenada” – monument ridicat în anul 1928, în memoria eroului Caporal Vasile Muşat" dar și eroilor căzuți în primul război mondial. Monumentul este situat în fața Gării CFR Bușteni, a fost ridicat prin grija patronului Fabricii de Hârtie Otto Schiel. Este opera sculptorului Dumitru Barlad și reprezintă pe caporal aruncand grenada în tabăra dușmană cu mâna dreaptă ce-i mai rămâsese teafară.
Biserica Domnească
-
Biserica Domneasca: Zidita din piatra de cariera, este o copie redusa a Manastirii Horezu, prin arhitectura, dotarile interioare si vechimea sa, intrand in randul monumentelor remarcabile ale orasului. Biserica Domnească – construită în anul 1889, ctitorie a regelui Carol I şi a reginei Elisabeta pictati in marime naturala in pronaos, se remarcă prin arhitectura deosebită, dotările interioare (icoanele din interior sunt originale fiind pictate Gheorghe Tattarescu)
-
In forma de cruce cu doua turle de forme diferie, a fost ridicata de constructori italieni condusi de Pietro Dreossi. Mobilierul este din stejar masiv, iar catapeteasma, considerata a fi cea mai frumoasa din Romania, a fost lucrata la Viena.Icoanele originale pastrate, sunt pictate de Gheorghe Tatarascu si ucenicii sai. Pictura originala din altar are acelasi autor ca si la Manastirea Sinaia – Agnes Exner. 
-
casa de cultura – Casa de cultura construita în 1886 are o istorie deosebită. La sfărșitul secolului XVIII-lea a functionat ca scoala. In prezent Casa de cultura functioneaza ca un amplu complex cultural în care isi desfasoara activitatea și Biblioteca Orașenească. Casa de cultură dispune de o sală cu 260 locuri, fiind dotată cu instalație modernă de lumini și sonorizare.
Crucea de pe Caraiman
-
“Crucea de pe Caraiman” – Cel mai mare si valoros monument al orasului Busteni, unic în tara, este Crucea Eroilor Neamului căzuti pe campurile de lupta pentru intregirea neamului. A fost construita intre anii 1926-1928 prin grija Majestatii Sale Regina Maria si amplasata pe saua muntelui Caraiman, la cota 2291 m. Crucea este executata din profile de otel, asezata pe un soclu din beton armat, iar in interiorul acestuia se afla o incapere care a adapostit initial dinamul generator de energie electrica care alimenta cele 300 de becuri a 500 W fiecare.
-
Inaugurarea monumentului a avut loc la 14 septembrie 1928, de ziua Sfintei Cruci – ziua Eroilor Neamului, ocazie cu care pentru prima oară locuitorii Văii Prahovei Superioare au privit Crucea Eroilor luminată pe timpul nopţii.
Dimensiunile monumentului sunt impresionante avand inaltimea de 48 m si latimea de 14 m. In anul 2005 Monumentul a fost racordat la energia electrica a orasului prin eforturile si grija domnului Primar Ec. Emanoil Savin iar in noptile cand cerul este senin, privitorului i se ofera o imagine feerica prin aparitia unei cruci imense inconjurata de numeroase stele de pe bolta cereasca.
Sfinxul din Bucegi alt. 2216 m
-
Prin aspectul său omenesc, crează o imagine tulburatoare: fata proportionata, buze severe, barbie voluntara. Din punct de vedere istoric și chiar mistic, Sfinxul este reprezentarea unei divinitati supreme din timpuri pelasge. Aspectul său omenesc este asociat cu o expresie de suveranitate și putere, acest lucru fiind evidentiat prin fata proportionata, buze severe si barbia voluntara. Pelasgii au fost anteriori grecilor, triburile lor au fost raspandite mai ales in zona Marii Egee. Dupa toate probabilitatile avem o reprezentare a supremei divinitati a timpurilor pelasge. Pelasgi au fost triburi preindoeuropene care au populat indeosebi regiunea Marii Egee, pana la migratia triburilor grecesti, extinzându-se astfel pana in Elada, Asia Mica si Egipt. Sfinxul reprezinta, dupa istoricul N. Densusianu, "Figura cea enorm de colosala din Carpatii Daciei si care ne infatiseaza o expresie suverana de demnitate si o imensitate de putere ce nu putea sa reprezinte decat pe zeul cel mare, national al triburilor pelasge, caruia i-au fost consacrate peste tot locul inaltimile cele mai impunatoare ale muntilor". Mulți istorici merg pana acolo incat spun ca Sfinxul de la Gizeh, Egipt, este o copie a celui de pe platforma Bucegilor. Acest lucru se bazeaza pe niste asemanari care sunt mai mult sau mai putin intamplatoare, cum ar fi faptul ca Sfinxul din Bucegi are aceeasi inaltime cu cel egiptean, de la Gizeh. In sprijinul acestei ipoteze vine si constatarea asemanarii Sfinxului din Bucegi cu o statuie a lui Zeus descoperita in Italia si pastrata actualmente la Vatican. Acest bust prezinta trasaturile lui Zeus intr-o figura barbara, severa caracteristica tracilor. Iata o serie de asemanari care fundamenteaza ipotezele expuse: actualul Sfinx al Bucegilor are aceeasi inaltime cu Marele Sfinx egiptean de la Gizeh. Desi toate zeitatile Egiptului au corpuri omenesti si capete de animale, Sfinxul de la Gizeh are corp de leu si cap de om.
Situat la 10 minute de cabana Babele, marele Sfinx din Bucegi, a fost fotografiat, se pare, pentru prima dată, prin anul 1900, dar din față, și nu din profil, așa cum apare în imaginile “uzuale”. El a fost denumit astfel abia începand din anul 1936. Imaginea de sfinx a apărut în momentul în care stanca, azi inalta de 8 m, cu o lătime de 12 m, a fost privita dintr-un anumit unghi, avand drept reper o axa ce porneste de la el către Baba Vantoaselor, cum i se spune unei stanci din preajma. Stanca cu înfațișare de om priveste spre cercul de precesie al echinocțiilor. Megalitul capată conturul cel mai limpede la data de 21 noiembrie, când apune soarele.
Babele
-
Babele sunt formaţiuni stâncoase situate în apropiere de vârful Baba Mare (altitudine 2292 m), situat în masivul Bucegi din Carpaţii Meridionali.Alaturi de Sfinx se înalta grupul de stânci cunoscute sub numele de "Babele". Păstrând legatura cu Sfinxul ele au fost supranumite "Altarele ciclopice din Caraiman" fiind închinate Pâmăntului și Cerului, Soarelui și Lunii ca și lui Marte, zeu al războiului și al agriculturii. 
Despre apariția lor s-au format legende și teorii. Unii cercetători apreciază ca agenți modelatori au fost apa și vântul cu sprijinul înghețului și dezghetului. Se are în vedere și alternanta rocilor, gresii și calcare de pe platou. Insa nu poate fi negată interventia umană la finisarea formelor mai mult sau mai puțin regulate. Pana acum, nici o dovadă stiintifica nu a putut explica pe de-a întregul acest fenomen și astfel, legendele în jurul acestor stânci se dezvoltă în continuare, unind realitatea cu supranaturalul
Accesul poate să fie cu telecabina din Buşteni sau cu piciorul de la Buşteni pe Valea Jepilor sau pe creasta Bucegilor de la cabana Piatra Arsă.
Cascada "Urlatoarea"
-
Cascada Urlătoarea din Munţii Bucegi este una dintre cele mai spectaculoase din România, atât prin debit, cât şi prin înălţime (15 metri). Cascada Urlătoarea este o cascadă formată de pârâul Urlătoarea, aflată în apropierea traseului turistic care duce din Buşteni spre Platoul Bucegi pe valea Jepilor Mari. La punctul numit "La Grătar" drumul se bifurcă, spre dreapta, poteca marcată cu triunghi albastru duce la Cabana Piatra Arsă.
Liniştea este tulburată de un vuiet puternic, iar din spatele stâncilor apare Cascada Urlătoarea. În zonă veţi descoperi că există şi alte casacade mai mici, desfăşurate pe câteva zeci de metri mai sus, pe cele două pârăișe, Urlătoarea Mare şi Urlătoarea Mică.
Castelul Cantacuzino - construit în anul 1910 de către prințul Gheorghe Grigore Cantacuzino zis “Nababu”
Porecla de Nababu a primit-o din cauza averii sale impresionante. Se spunea ca ar fi putut pava întreaga curte aferentă castelului cu monede de aur.
Castelul este înconjurat de cascade, grote și fântăni arteziene. Aici găsiți una din cele mai frumoase colecții de tapiserii din țară. Este în topul primelor castele din România din punct de vedere architectural.
Multă vreme castelul a funcționat ca sediu al Sanatoriului Ministerului de Interne, urmând ca după finisarea noului sediu al sanatoriului, să fie repus în circuitul turistic.
Casa Româno-Franceză.
-
Amplasata în centrul orasului vis – a – vis de Primaria orasului Busteni ( Bulevardul Libertatii – 174 ) se gaseste Casa Romano – Franceza ( CRF ), institutie care are drept scop raspandirea culturii si civilizatiei romane prin orice mijloc legal in zona Vaii Prahovei (de la Campina la Predeal). In acelasi timp CRF asigura legatura dintre cele doua localitati infratite Moissy – Cramayel – Franta ( departamentul Saint -et – Marnel – localitate situata la aproximativ 35 Km in sud – estul Parisului ) si orasul Busteni. 
Sediul Asociatiei de Infratire Busteni – Moissy – Cramayel si Consortiului Local Busteni ( CRF).
